Vasile losif, directorul FMC Agro România, este, din septembrie anul trecut, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor (AIPROM). Un mandat cu obiective și provocări abordate deschis și frontal de un om cu experiență în domeniul sensibil al Produselor de Protecția Plantelor.

Care sunt obiectivele pe care vi le-ați fixat la preluarea mandatului?

În primul rând, să lucrăm, împreună cu autoritățile naționale, la revizuirea legislației din domeniul protecției plantelor. Vrem să avem o lege modernă, ancorată în noile realități, și un cod de bune practici. AIPROM s-a implicat în elaborarea Planului National de Acțiune, promovând măsuri de reducere a riscurilor și impactului utilizării PPP.

Vom continua toate proiectele noastre, esențiale pentru agricultură și fermieri, precum proiectul SCUT, de combatere a contrafacerii PPP-urilor, proiectul SUI, care se concentrează pe creșterea numărului celor care utilizează echipamentul de protecție atunci când folosesc PPP, proiectul TOPPS, de minimizare a poluării surselor de apă și proiectul SCAPĂ, de preluare și valorificare a ambalajelor de PPP.

Anul acesta am realizat, în două ferme, un proiect pilot prin care toate măsurile de utilizare durabilă a produselor de protecția plantelor să fie implementate. Acest proiect vă fi urmărit îndeaproape de specialiștii AIPROM din grupurile de lucru. 

Care este principala provocare pentru fermieri, mai ales din perspectiva folosirii PPP?

Am început anul calendaristic cu o secetă intensă, care a demarat încă din toamna anului 2018, și în aceste condiții dificile de climă, alegerea produsului fitosanitar potrivit a fost esențială. Monitorizarea dezvoltării dăunătorilor, bolilor și buruienilor din culturile agricole și aplicarea tratamentelor fitosanitare, acolo unde este necesar, vor face diferența din punct de vedere cantitativ și calitativ a producției.

În plus, apar noi organisme dăunătoare și noi boli, care exercită o presiune considerabilă și pentru fermieri devine în ce în ce mai dificil să producă alimente într-un mod durabil.

Fermierii se plâng de o creștere a prețului la PPP-uri în ultimii ani...

În același timp, în ultimii 10 ani, peste 50% din PPP-uri au fost retrase din piața europeană. Acest lucru a pus presiune pe combaterea agenților de dăunare cu mai puține substanțe active.

Astăzi, pentru a obține un nou produs de protecție a plantelor, o companie trebuie să cheltuiască peste 280 milioane de dolari, care este investiția inițială pentru a descoperi și a dezvolta o nouă moleculă. Aproape 40% este pentru evaluarea toxicologică pe organisme non-țintă, inclusiv a mamiferelor, pe degradarea produsului în mediul înconjurător și impactul asupra mediului.

Dintre cele 400 de molecule rămase la nivelul UE, trei pătrimi sunt pe lista de substituire, ceea ce înseamnă că în momentul în care un produs nou apare pe piață, mai multe cu aceeași acțiune sunt retrase automat.

Astăzi, autoritățile europene interzic molecule cu o viteză mult mai mare decât putem noi, industria, să inovăm, iar costul extrem de mare al inovării din domeniul protecției plantelor poate fi suportat numai de câteva companii. Acest lucru a condus la fuziuni, la apariția de companii mai puternice și cu putere financiară mai mare.

Vor fi alte creșteri de prețuri în următorii ani?

Îmi este greu să apreciez. Dar, cu certitudine, vor mai fi. Nu trebuie uitat că în trecut, agricultura mondială a beneficiat de substanțe de protecție a plantelor ieftine, care au venit din China. În prezent, China a implementat un program destinat reducerii poluării și îmbunătățirii condițiilor de mediu. Datorită acestui program foarte multe fabrici de produse chimice din China au fost închise, 1.200 de fabrici numai în 2018. Vor rămâne funcționale doar acele facilități de producție care vor respecta cu strictețe condițiile de protejare a mediului. Indirect, asta va duce la creșterea costului de producție.

Dacă ne referim strict în țara noastră, prețurile sunt influențate și de inflație, mai mare față de alte țări membre UE. De ce termenul de valabilitate al produselor de protecție a plantelor este limitat la doi ani?

El poate fi de doi sau mai mulți ani, în funcție de produs și de studiile existente la dosar. Ceea ce este greșit în legislația noastră este faptul că, odată depășit termenul de valabilitate, produsul este automat considerat un reziduu periculos și trebuie distrus. Din fericire, acest lucru poate fi îndreptat prin intermediul noii legislații și în acest sens, lucrăm cu Agenția Națională Fitosanitară la un proiect de OUG care va înlocui Legea 85/1995.

Sperăm că împreuna cu autoritățile, vom găsi modalități prin care produsele al căror termen de valabilitate expiră, să poată fi prelungit în urma analizelor din laboratoare specializate. Această abordare se regăsește în multe dintre statele UE și considerăm că este o măsură benefică pentru toți actorii implicați.

Această prelungire va folosi și fermierilor, nu doar industriei.

Da, va fi în avantajul fermierilor, distribuitorilor, industriei și va duce la protejarea mediului. În aproximativ 99,9% din situații, un produs este bun pentru utilizare după depășirea termenului de valabilitate (adică îndeplinește toți parametrii de calitate) și dacă laboratoarele autorizate atestă acest lucru prin documente oficiale, nu văd de ce trebuie să-l distrugem. În Agenția Națională Fitosanitară și în Ministerul Agriculturii problema este înțeleasă, mai rămâne să convingem și Ministerul Mediului.

Se poate vorbi de o tendință de creștere a pieței de soluții organice?

Toate companiile de protecție a plantelor dezvoltă programe de combatere biologică. De exemplu, FMC, compania pentru care lucrez, testează cinci produse biologice, care urmează să fie introduse în circuitul comercial. Din păcate, acestea bio-pesticide nu au reușit, până în prezent, să concureze cu pesticidele sintetice în ceea ce privește costurile și eficiența. Niciun cercetător nu consideră bio-pesticidele un înlocuitor perfect pentru sintetice, fie pentru agricultură, fie pentru aplicații de sănătate publică.

Chimicalele vor continua să joace un rol pentru o lungă perioadă de timp și inovația recentă în bio-pesticide ar crea mai multe opțiuni de gestionare a dăunătorilor, dar nu o singură soluție. Niciun produs nu vă oferi o soluție de combatere pe termen lung, deoarece dăunătorii sunt în continuă evoluție și apare de obicei, rezistență. Aceste bio-pesticide sunt predispuse la rezistență, la fel că orice alt pesticid, astfel încât trebuie să fie utilizate în mod corespunzător și alternate cu alte forme de combatere a dăunătorilor. Să observăm și că, în ultimii 40-50 de ani, se folosesc cantități mai mici de substanțe active/ha. Am început, în anii 40-70, cu 30-40 kg produs comercial/ha, iar la ora actuală avem produse care se aplică de ordinul gramelor/ha. Cele mai multe dintre ele au o toxicitate mai mică decât sarea.

Cum vedeți consumul de produse de protecție a plantelor în România față de necesarul normal?

În ultimii 10 ani a crescut de peste trei ori cantitatea de produse fitosanitare utilizate. Plata PPP a crescut și ea de la cca 140 milioane de euro în 2007 la peste 450 de milioane de euro în 2017. Cu toate acestea, România utilizează cca 0.64 kg s.a./ha, în timp ce Ungaria utilizează cca 1,21 kg s.a./ha, iar media UE este de 2 kg s.a/ha. În încheiere aș conchide că sănătatea plantelor este la fel de importantă că și sănătatea oamenilor, în acest fel plantele fiind capabile să-și atingă potențialul de producție, aducând beneficii reale consumatorilor, fermierilor, dar și mediului înconjurător.