Uniunea Europeană are nevoie de o strategie pentru agricultură adaptată provocărilor generate de criza de COVID-19

Criza generată de pandemia de COVID-19 exercită o presiune ridicată asupra agriculturii într-o serie de moduri: transporturile transfrontaliere de bunuri agricole și produse de protecția plantelor se realizează cu întârziere, iar în unele zone nu mai sunt suficienți lucrători sezonieri pentru a asigura activitățile specifice din această perioadă.

Până în prezent au fost luate măsuri pentru accelerarea comerțului transfrontalier prin intermediul culoarelor verzi implementate de Uniunea Europeană și este permis ca anumite deficiențe privind necesarul de forță de muncă să poată fi abordate la nivel regional și local. Cu toate acestea, există un domeniu în care Uniunea Europeană, în special Comisia Europeană, trebuie să fie extrem de atentă și proactivă, întrucât intră în totalitate în responsabilitatea acesteia.

Este vorba aici despre piețele agricole, care vor fi afectate de această pandemie de COVID-19. Sectorului de flori și plante ornamentale resimte direct și rapid efectele închiderii magazinelor. Vor fi afectate și alte sectoare, în special cele dependente de sectorul restaurantelor, cafenelelor și cele a căror desfacere era asigurată de vânzările din piețele agroalimentare. Consumul de produse proaspete a scăzut ca urmare a măsurilor luate de autorități, familiile ies la cumpărături mai rar și rutina zilnică s-a schimbat.

Este de așteptat ca această criză generată de pandemia de Covid-19 să evolueze tocmai pentru că multe sectoare de activitate s-au închis sau și-au încetat parțial activitatea. Unele țări vor resimți efectele acestei crize mai mult decât altele, dar toate vor avea de suferit, iar Uniunea Europeană se va confrunta cu o recesiune dificil de gestionat dacă nu se vor lua măsurile potrivite la momentul potrivit.

Ce ar trebui să facă Comisia Europeană? Este întrebarea ce se află pe buzele multora. Sunt abordări și păreri diverse, însă putem să urmărim și ce măsuri au luat alte state pentru a limita efectele acestei pandemii asupra economiei naționale.

De exemplu SUA a avut o altă abordare, s-a pregătit pentru posibilele consecințe prin suplimentarea bugetului agricol cu 48 de miliarde de dolari, inclusiv 14 miliarde de dolari pentru a suplimenta Commodity Credit Corp, un program din epoca Depresiunii, conceput pentru stabilizarea veniturilor agricole și 9,5 miliarde de dolari pentru sprijinirea producătorilor, a culturilor specializate, a sectorului de creștere a animalelor și de obținere a produselor lactate. Acest pachet de ajutor vine în sprijinul a două pachete de ajutor acordate anterior pentru a compensa pierderile înregistrate de fermierii americani în războaiele comerciale dintre SUA și China.

Până în prezent, Comisia Europeană a relaxat regulile privind acordarea ajutoarelor de stat pentru a face față crizei generate de COVID-19. Deși este de înțeles să relaxezi regulile privind acordarea ajutoarelor de stat în perioadele de criză, această decizie va crea, de la sine, decalaje între fermierii din țările care au putere economică și voința politică pentru a ajuta acest sector și cei care nu își permit să facă asta.

Este necesar să învățăm din experiența trecutului. În ultimele crize generate în piețele UE, așa cum a fost criza laptelui sau crizele generate în sectorul fructelor și legumelor, intervenția UE atunci când criza s-a dezvoltat pe deplin a costat mai mult și a provocat mai multe efecte economice și sociale.

Prin urmare, o abordare de așteptare a efectelor și de analiză a acestora după ce s-au manifestat în piață este în mod clar una greșită. UE trebuie să anticipeze ce va veni și să se pregătească pentru a face față crizei. Este crucial ca UE să se miște rapid pentru a crea o adevărată rezervă de soluții pentru a gestiona criza, cu reguli de angajare adaptate situației.

Avem nevoie de peste 400 de milioane de euro, trebuie să avem reguli de angajare care să permită Comisiei Europene să intervină rapid pentru redresarea piețelor prin cele mai bune mijloace disponibile - de ex. Diminuarea ofertei și compensarea fermierilor pentru pierderile de producție înregistrate.

Articol preluat și tradus de pe farm-europe.eu.

Contact

Carmen Botez

Director Executiv

carmen.botez@aiprom.ro


+40 21 231 95 64

Ai putea fi interesat si de

Cu sau fara pesticide

Mai multe detalii

Proiectele noastre

Mai multe detalii

Despre AIPROM


Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din România.

Mai multe detalii
Contact