Actorii din amontele și din avalul lanțului alimentar sunt de acord cu principiile principale care se regăsesc în strategia europeană „De la fermă la consumator” și sunt pe deplin conștienți că este necesară o îmbunătățire constantă și substanțială pentru o abordare mai durabilă a sistemelor noastre alimentare. Cu toate acestea, studiile publicate recent privind strategia „De la fermă la consumator” indică faptul că obiectivele actuale, dacă vor fi implementate conform propunerii, vor determina un cost semnificativ pentru fermierii din UE și vor avea un impact puternic asupra viabilității activităților agricole și agroindustriale europene.

A trecut timpul pentru mesaje politice în jurul strategiei „De la fermă la consumator”. Este timpul să analizăm datele disponibile în prezent. În ultimele luni, mai multe rapoarte și studii cheie au încercat să evalueze și să măsoare impactul obiectivelor stabilite de Comisia Europeană prin strategiile De la fermă la consumator și Biodiversitate.

Studiile efectuate de USDA¹, HFFA Research², Centrul Comun de Cercetare al UE (JRC)³, Universitatea Kiel, precum și Universitatea Wageningen (WUR) toate au concluzionat asupra faptului că va exista un impact semnificativ în urma implementării acestor strategii, care trebuie să fie luat în considerare de către factorii de decizie din UE (și nu numai). De exemplu:

• Studiul CCR estimează că scăderea preconizată de 40% și până 60% a emisiilor de GES provenite din agricultura europeană care ar rezulta în urma implementării obiectivelor Farm to Fork va duce la externalizarea producției agricole europene, inclusiv a emisiilor sale în țările terțe.

• Studiul Universității Kiel estimează că Europa poate deveni un importator net de alimente, în contradicție directă cu autonomia strategică promovată de Comisia Europeană în timpul pandemiei de COVID-19.

• Potrivit studiului USDA obiectivele stabilite în strategia Farm to Fork ar putea genera nesiguranță alimentară pentru 22 de milioane de oameni.

De ce nu se uită Europa la date?

Fiecare dintre aceste studii au utilizat metodologii diferite care se completează reciproc. Toate studiile derulate până în prezent au ajuns la aceleași concluzii. Producția agricolă din UE va scădea - în unele zone și pentru unele produse destul de drastic. Conform ultimului studiu WUR, impactul cumulativ al implementării obiectivelor va genera o scădere medie a producției cuprinsă între 10 - 20%¹, ajungând până la 30% pentru anumite culturi.

În ceea ce privește sectorul zootehnic, studiul realizat de către Universitatea din Kiel indică o scădere cu 20% a producției de carne de vită din UE și o reducere medie de 17% pentru producția de carne de porc. Un alt studiu realizat de această dată de către Universitatea Wageningen (care urmează să fie publicat în curând) confirmă o scădere generală a producției de carne de vită, porc și produse lactate, ducând la o creștere a prețurilor pentru consumatorii din U.E și afectând veniturilor fermierilor.

Datele indică în mod clar impactul asupra comerțului, asupra veniturilor fermierilor și, în cele din urmă, asupra prețurilor de consum. Modificarea sistemului alimentar în aceste condiții va fi mai dificilă și impunerea unor taxe de consum, așa cum a propus Parlamentul European, ar putea face acest lucru incorect din punct de vedere social.

Toți actorii implicați în lanțul agroalimentar sunt conștienți de provocările de mediu și climă cu care ne confruntăm astăzi. Cu toții ne-am angajat să ne jucăm rolul în lupta pentru a atenua efectele negative ale schimbărilor climatice. Producția agricolă europeană este sigură și aplică principii prietenoase cu mediul înconjurător. Cu toate acestea, producătorii europeni consideră că, ajutați de inovare și cu sprijinul suplimentar al politicilor agricole ale UE, fermierii vor continua să producă într-un mod și mai durabil. Recunoaștem așteptările societății și ale factorilor de decizie politică în domeniul producției de alimente, dar „obiectivele politice care nu sunt bazate pe date” vor genera efecte negative asupra agriculturii europene. Trebuie să construim politici orientate spre soluții, care au la bază datele pe care le avem la dispoziție, iar inovația trebuie să rămână piatra de temelie a acestora.

Pentru a deschide discuția despre soluții, trebuie să avem o înțelegere comună a provocărilor cu care ne confruntăm în urmărirea obiectivelor incluse în strategia „De la fermă la consumator”. Această înțelegere comună ar trebui să se bazeze pe o evaluare de impact cuprinzătoare și cumulativă efectuată de către Comisia Europeană. Cel mai recent studiu al Universității din Wageningen, care ia în calcul mai multe scenarii, arată în mod clar că evaluarea impactului obiectivelor strategiei „De la fermă la consumator” în mod izolat, așa cum pare să acționeze Comisia Europeană de acum înainte, oferă doar o imagine parțială a realității cumulative cu care se confruntă fermierii și sectorul agroalimentar.

Ne dorim să punem capăt acestei dezbateri cu privire la necesitatea efectuării unei evaluări cumulative de impact. Solicităm o evaluare cuprinzătoare, deoarece ne dorim să înțelegem și să identificăm unde pot apărea probleme, astfel încât să putem discuta despre soluțiile potențiale.

Modelul european de producție alimentară, condus de PAC, a fost unul dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene. Nu înțelegem încercarea aparentă de a contracara progresele noastre și de a ne desconsidera succesele într-un moment în care partenerii noștri comerciali vorbesc deja despre umplerea lacunelor de producție lăsate libere de Europa.

În plus, dacă producția UE scade, așa cum este clar estimată de către toți cercetătorii care au evaluat impactul propunerilor actuale ale Comisiei Europene, atunci importurile UE de materii prime și produse finite vor crește semnificativ, făcând astfel UE dependentă de importuri, generând mai multe riscuri politice și de siguranță alimentară pentru consumatorii europeni.

Este timpul pentru o evaluare holistică a impactului, Comisia Europeană trebuie să acționeze în această direcție. Intervalul de implementare al strategiei Farm to Fork se apropie. Opt ani pentru sectorul agricol nu sunt atât de lungi. Trebuie să vedem urgent propuneri concrete și o discuție mai amplă cu privire la alegerile pe care le facem - dar această discuție trebuie să se bazeze pe date concrete.

Asociațiile europene care solicită realizarea unui studiul de impact:

1. Agriculture and Progress – European Platform for Sustainable Agricultural Production

2. Agri-food Chain Coalition – European agri-food chain joint initiative

3. AnimalhealthEurope - European Animal Medicines Industry

4. AVEC – European Association of Poultry Processors and Poultry Trade

5. CEFS - European Association of Sugar Manufacturers

6. CEJA – European Council of Young Farmers

7. CEMA - European Agricultural Machinery Industry

8. CEPM – European Confederation of Maize Production

9. CEVI - European Confederation of Independent Winegrowers

10. CIBE - International Confederation of European Beet Growers

11. Clitravi - Liaison Centre for the Meat Processing Industry in the European Union

12. COCERAL - European association of trade in cereals, oilseeds, pulses, olive oil, oils and fats, animal feed and agrosupply

13. Copa-Cogeca - European Farmers and Agri-Cooperatives

14. CropLife Europe- Europe's Crop Protection Industry

15. EBB - European Biodiesel Board

16. EFFAB - European Forum of Farm Animal Breeders

17. ELO - European Landowners’ Organization

18. European Livestock Voice – European Platform of the Livestock Food Chain

19. Euro Foie Gras - European Federation of foie gras

20. Euroseeds - European Seed Sector

21. ePURE - European Renewable Ethanol Industry

22. UECBV - European Livestock and Meat Trades Union

23. FEFAC - European Feed Manufacturers' Federation

24. FEFANA - European Association of Specialty Feed Ingredients and their Mixtures

25. Fertilizers Europe – European Fertilizer Producers

26. IBC – International Butchers’ Confederation

____________________________________________

1 https://www.fas.usda.gov/newsroom/economic-and-food-security-impacts-eu-farm-fork-strategy

2 https://hffa-research.com/wp-content/uploads/2021/05/HFFA-Research-The-socio-economic-and- environmental-values-of-plant-breeding-in-the-EU.pdf

3 https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC121368

4 https://grain-club.de/fileadmin/user_upload/Dokumente/Farm_to_fork_Studie_Executive_Summary_EN.pdf

Articol preluat și tradus de pe CropLife Europe.