Vița de vie și vinul sunt o parte importantă a istoriei multor țări din Europa și din lumea. Pentru România via este strâns legată de momente importante din istoria țării. Cultivarea viței de vie a reprezentat mult timp o îndeletnicire constantă a strămoșilor noștri în timp ce vinul face parte din viață noastră indiferent de momentele pe care le traversăm. Sunt foarte multe informații inedite despre vie și vin care în mod sigur îți vor trezi interesul pentru această plantă și pentru produsul obținut prin fermentarea strugurilor.

Știați că:

1. În lume există nu mai puţin de 8.000 de varietăţi de struguri, ce provin din apoximativ 60 de specii. Strugurii de masă se deosebesc de cei pentru vin prin coaja mai subţire şi gustul mai dulce. Varietăţile cultivate pentru vin au dimensiuni reduse faţă de cele destinate consumului de struguri în stare proaspătă.

2. O cană plină cu struguri conţine în jur de 100 de calorii şi asigură mai mult de un sfert din doza zilnică necesară de vitamine K şi C. Seminţele nu sunt de neglijat, fiind o importantă sursă de antioxidanţi. Resveratrolul, un fenol cu puternic efect antioxidant, care se găsește în coaja strugurilor, este intens studiat în ultimii ani datorită proprietăţilor sale anti-îmbătrânire.

3. Marea majoritate a regulilor de producție, depozitare și control al calității șampaniei au fost inventate de un călugăr benedictin. Cu siguranță ați auzit de numele său, Dom Perignon.

4. Strugurii sunt foarte dulci și îngrașă, nefiind recomandați într-o cură de slăbire. Un kilogram de struguri echivalează ca și valoare nutritivă cu 1,5 kg de mere, 2 kg de piersici sau 3 kg de portocale.

5. Industria cultivării strugurilor este cea mai mare industrie alimentară din lume.

6. Pentru a obține o sticlă de vin de 750 ml este necesară o cantitate de 1,13 kg de struguri.

7. Grecia este singura țară din lume care păstrează încă din antichitate obiceiul de a adăuga rășină în vin, într-un anumit procent din volumul total, de aici și denumirea Retsina pentru vinurilor obținute prin acest procedeu. În antichitate, cand vinul era depozitat și transportat în amfore, rășina de pin era folosită pentru a sigila ”gurile” amforelor și pentru a proteja vinul de oxidare și de orice fel de modificări. Când rășina venea inevitabil în contact cu vinul, oamenii și-au dat seama ca aceasta îi oferea un caracter aromatic foarte special și, în același timp, proteja vinul de stricăciuni și acoperea imperfecțiunile din aromele și gusturile primare, îmbunătățind calitatea vinului.

8. Mai toate vinurile din lume au gust de fructe. Foarte puține păstrează gustul de strugure. Un bun exemplu aici este Muscatul.

9. Germanii sunt cei care au inventat așa numitul Eiswein, vinul de gheață. Acesta este făcut doar în anumite circumstanțe, mai precis în anii în care strugurii îngheață pe viță. Ei sunt culeși și zdrobiți cu gheața pe ei. Eiswein este într-adevăr un unicat în domeniul vinului, de aceea și prețurile sunt pe măsură.

10. Platon recomanda consumul moderat de vin până la vârsta de 40 de ani. După 40 de ani, vinul ar trebui băut în voie, ca leac pentru neplăcerile bătrâneții.

11. Este foarte posibil ca strugurii să fi fost folosiți în crearea primelor sortimente de bere. Datorită drojdiei din pieliță și a zahărului, strugurii declanșează procesul de fermentare fără alt ajutor. Dacă lăsați suc de struguri natural într-un borcan plasat într-un loc cald, acesta se va transforma în vin fără nici un fel de ajutor.

12. Știți care este țara cu cel mai mare consum de vin pe cap de locuitor? Am fi poate tentați să spunem Franța sau poate Spania ori Italia. Onoarea însă îi revine Vaticanului, care conduce detașat cu 70 de litri/anual de persoană.

13. În Japonia există un SPA unde puteți înota în ceai, cafea sau vin.

14. California are mai mulți struguri din soiul Chardonnay decât orice alt loc din lume.

15. Două noi studii au arătat că polifenolii din vin (și ciocolată) cresc fluxul de sânge și cantitatea de oxigen care ajunge la creier, stimulând capacitatea cognitivă. Efectul devine și mai benefic odată cu înaintarea în vârstă, deoarece există o reducere naturală a aportului de sânge ce ajunge la creier odată cu înaintarea în vârstă.

16. Solul sărace în elemente nutritve necesare plantelor tind să producă vinuri de o calitate mai bună.

17. Sticlele de vin nu se păstrează niciodată în poziție verticală, acest lucru poate determina uscarea plutei, micșorarea dopului și astfel oxigenul poate pătrunde în sticlă. Păstrați întotdeauna sticlele în poziție orizontală.

18. Cea mai veche sticlă de vin din lume este sigilată și datează de pe vremea romanilor. Are aproape 1.700 de ani și a fost descoperită în timpul unor săpături la un mormânt aparţinând unui nobil roman. Sticla se află în Muzeul de Istorie din Speyer, Germania și este întotdeauna expusă în acelaşi loc, în camera Tower. Cântărește 1,5 litri, iar provenienţa vinului a devenit subiectul multor speculaţii.

19. Dacă adăugați gheață cu sare într-o găleată procesul de răcire a vinului alb sau a șampaniei va fi mai rapid.

20. În Egiptul antic, capacitatea de a păstra vinul până la maturitatea sa era considerată alchimie și era permisă numai faraonilor.

21. Pe lângă biserici și mănăstiri, alte două mari instituții medievale au obținut o mare parte din veniturile lor din vin: spitalele și universitățile. Cel mai cunoscut spital ce se ocupa cu producerea și comercializarea vinului în epoca medievală este Hôtel-Dieu din Beaune, Franța.

22. Majoritatea paharelor de vin au o formă specială pentru a accentua caracteristicile definitorii, direcționând vinul către zonele cheie ale limbii și nasului, unde pot fi pe deplin savurate.

23. Vinul spumant poate veni de oriunde, dar șampania adevărată provine numai din regiunea Champagne, din nord-estul Franței. Regiunea are un sol calcaros și acid, ceea ce înseamnă că vița de vie trebuie să depună un efort dublu pentru a-și extrage elementele nutritive de care are nevoie. De asemenea, este locul cel mai nordic unde poate crește vița de vie, iar din această cauză fructului îi ia mai mult timp să se coacă.

24. Viță de vie este o liană care poate atinge o lungime de 35 m. Frunzele de viţă de vie conţin: taninuri catehice, antociani, esteri ai acizilor hidroxicinamici, acid tartric, săruri minerale. Strugurii conţin acizi volatili, taninuri, acid malic, tartric, răşini, enocianină (pigmentul din strugurii închişi la culoare), vitamine A,C,E, grupul B, minerale.

25. O plantație de viță de vie are o durată de viață de 30 – 50 de ani. În această perioadă, vița de vie parcurge mai multe cicluri anuale, care se succed între ele. Un ciclu complet de viață pentru vița de vie este împărțit în trei perioade mari: tinerețe, maturitate și bătrânețe.

Articol preluat și tradus de pe: thetaste.ie.