Despre pesticide, intre studii reale și știri false

90.000 de pagini, certificate de peste 3.300 de specialiști. Acestea sunt cifrele din spatele unor studii care atestă folosirea responsabilă a glifosatului în agricultură.

Totuși, în ultimii ani, a izbucnit o ”molimă a informației”, numită generic fake news, care creează o imagine negativă asupra tuturor cercetărilor, indiferent de industrie.

Majoritatea industriilor, nu doar agricultura, se luptă cu stoparea știrilor false, care, odată cu apariția diverselor platforme de Social Media (Facebook, Twitter, Instagram, LinkedIn) sunt mult mai ușor de răspândit printre milioane de persoane, care consideră real ceea ce citesc. Astfel, un articol pe Facebook poate deveni rapid viral și considerat real de milioane de cititori, chiar dacă nu este bazat pe informații științifice sau întâmplări petrecute, și nu imaginate.

Totodată, un articol distribuit pe Social Media este mult mai accesibil publicului decât studii de zeci de mii de pagini, documentate și aprobate de experți, ceea ce înseamnă încă un dezavantaj pentru cercetarea bazată pe dovezi științifice.

Revenind la industria de produse de protecție a plantelor, există numeroase informații și articole care atestă calitatea și avantajele folosirii acestor produse în agricultură, care au la bază cercetări și teste de laborator.

Subiectul știrilor și informațiilor false a fost abordat recent într-un editorial, și de Graeme Taylor, Director of Public Affairs în cadrul Asociației Europene de Protecția Culturilor (ECPA) în care se reconfirmă importanța studiilor plătite și efectuate de asociații și instituții independente, care ar trebui să stea la baza redactării oricărui material informativ.

Graeme Taylor atrage atenția asupra fenomenului ”fake news” în contextul recent al dezbaterii din Comitetului Economic și Social European (EESC), pe tema utilizării erbicidelor pe bază de glifosat, care a stârnit numeroase controverse, în principal, din cauza unor articole și informații eronate.

Acesta subliniază că, fiecare cercetare, indiferent cine o solicită, este efectuată prin respectarea unor norme juridice internaționale și standarde de calitate, stabilite de instituții, precum Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD, prin intermediul statutului de bune practici de testare în laboratoare de cercetare, Good Laboratory Practices (GLP).  Astfel, pentru că sunt disponibile anumite standarde și proceduri care trebuie urmate în testarea unui produs, orice ONG sau companie terță poate reproduce studiul și va ajunge la aceleasi rezultate.

Practic, dacă în urma unor teste de laborator, un produs este identificat ca având  un nivel ridicat sau scăzut de toxicitate, orice altă organizație, indiferent că este ONG sau companie privată, dacă va efectua teste de laborator, respectând normele GLP, precum și legislația în vigoare, va ajunge la același rezultat ori de câte ori va realiza cercetarea, mai spune Grame Taylor în editorialul său, care poate fi citit integral aici.

Mai mult, tot în contextul dezbaterii privind utilizarea erbicidelor pe bază de glifosat în agricultură, Taylor amintește, într-un alt articol, despre marșul pentru știință, organizat în mai multe orașe la nivel global, cu ocazia Zilei Pământului, marș la care toți participanții susțin protejarea mediului înconjurător și a sănătății fiecărui individ, prin intermediul științei.

Totodată, în ultimele 18 luni, perioadă în care utilizarea erbicidelor pe bază de glifosat a fost dezbătută în forurile europene, mai multe grupuri profesionale, precum fermieri sau producători și distribuitori și-au făcut auzită vocea cu privirea la utilizarea produselor testate și aprobate științific.

Astfel, deși știrile false au priză la public, știința este cea care trebuie să prevaleze. În contextul utilizării erbicidelor pe bază de glifosat, cea mai recentă opinie științifică vine din partea Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) și din partea Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER), care, pe baza dovezilor științifice, au confirmat că glifosatul nu este cancerigen, nu este toxic pentru sistemul reproducător si nici  mutagen.

Concluzionând, este bine de știut că orice decizie despre folosirea unui anumit produs de protecție a plantelor sau orice are legătură cu protecția sănătății omului și a mediului are la bază studii știinṭifice riguros efectuate de specialiști.

Despre glifosat

Glifosatul este o substanță activă, folositǎ în formularea produselor de protectia plantelor (erbicide), cu spectru larg de utilizare împotriva buruienilor. Este una dintre cele mai utilizate substanțe, la nivel global. A fost folosit pentru prima dată în SUA, în 1974. Glifosatul este o substanță cu un nivel scăzut de toxicitate. De aceea, este important să fie folosite doar produse certificate, care respectă normele de sănătate și siguranță a omului și mediului înconjurător, potrivit Centrului Național de Informare privind Pesticidele din SUA. 

 

Contact

Carmen Botez

Director Executiv

carmen.botez@aiprom.ro


+40 21 231 95 64

Ai putea fi interesat si de

Cu sau fara pesticide

Mai multe detalii

Proiectele noastre

Mai multe detalii

Despre AIPROM


Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din România.

Mai multe detalii
Contact