Conform raportului publicat de AgbioInvestor (Market Insight – Preliminary Market 2024), piața globală a produselor de protecție a plantelor (crop protection) a scăzut în 2024 la 70,1 miliarde USD, față de 74,9 miliarde USD în 2023.Valoarea totală a pieței agrochimice (inclusiv non-crop) a fost estimată la 77,2 miliarde USD, marcând o scădere de 6,4% — primul declin anual din 2016. Această reducere a fost determinată de stocurile mari de produse acumulate post-pandemie și condițiile meteorologice nefavorabile pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor din marile regiuni agricole ale lumii (SUA, Brazilia, India, Europa).

Europa nu a fost ocolită de aceste dificultăți. Piața europeană a înregistrat o scădere de 4,9%, ajungând la 13,73 miliarde USD în 2024. În special culturile de cereale de iarnă au fost afectate de umiditatea excesivă, ceea ce a dus la întârzieri în aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Astfel, într-un context global marcat de schimbări climatice accelerate, presiuni asupra resurselor naturale și cerințele de sustenabilitate din ce în ce mai stricte, industria produselor de protecție a plantelor se confruntă cu o perioadă de transformare profundă.

Agricultura românească în fața noilor provocări

România dispune de una dintre cele mai întinse suprafețe agricole din Uniunea Europeană, însă productivitatea medie este adesea afectată de lipsa tehnologiilor moderne, schimbările climatice și presiunea bolilor și dăunătorilor specifici țării noastre. În acest context, rolul produselor de protecție a plantelor este major pentru asigurarea unor recolte stabile și sănătoase.

În ultimii ani, fermierii români au devenit mai conștienți de necesitatea utilizării unor soluții integrate: pe lângă erbicide, insecticide și fungicide clasice, cererea pentru produse biologice și soluții bazate pe biotehnologie a crescut constant. Această tendință reflectă nu doar o preocupare pentru mediu, ci și adaptarea la noile reglementări europene, care limitează progresiv utilizarea anumitor substanțe active.

Tehnologia și agricultura de precizie: motorul modernizării

Agricultura de precizie începe să câștige teren în România, în special în marile exploatații agricole. Utilizarea dronelor pentru monitorizarea culturilor, analiza solului prin senzori inteligenți și aplicarea variabilă a tratamentelor fitosanitare permit fermierilor să optimizeze costurile și să minimizeze impactul asupra mediului.

În paralel, companiile de protecția plantelor care operează în România investesc tot mai mult în cercetare locală și în adaptarea portofoliului de produse la specificul agroclimatic al regiunii.

Produsele biologice: o piață în plină expansiune

Una dintre cele mai dinamice tendințe ale momentului este creșterea interesului pentru biopesticide și alte produse cu un profil mai prietenos cu mediul. Deși segmentul produselor biologice rămâne încă de nișă, ritmul de creștere este rapid, în linie cu tendințele europene.

Provocări și perspective de viitor

Industria de protecție a plantelor din România se confruntă și cu provocări importante:

• Reglementări stricte: Procedurile de autorizare pentru noile substanțe active devin tot mai complexe, iar retragerea de pe piață a unor molecule consacrate – cum ar fi neonicotinoidele sau anumite erbicide – creează dificultăți semnificative pentru fermieri, mai ales în lipsa unor alternative la fel de eficiente sau economic viabile. Aceste retrageri pot lăsa „goluri tehnologice” în protecția plantelor, conducând la pierderi de producție și la apariția unor focare de boli și dăunători greu de controlat. Lipsa predictibilității în reglementări descurajează investițiile în produse noi, afectând inovația în domeniu.
• Percepția publică: Societatea civilă și consumatorii sunt tot mai atenți la locul și modul în care se produc alimentele și la impactul agriculturii asupra mediului. În acest context, produsele de protecție a plantelor sunt adesea percepute negativ. Această percepție a determinat industria de protecție a plantelor să fie mai transparentă în comunicarea riscurilor, beneficiilor și măsurilor de siguranță asociate cu utilizarea produselor fitosanitare. Este esențială promovarea bunelor practici agricole, a certificărilor independente și a unor politici de comunicare publică proactive, care să susțină încrederea consumatorului și să evidențieze eforturile industriei pentru dezvoltarea unor soluții mai sigure și mai sustenabile.
• Nevoia de educație: Chiar și cele mai eficiente produse de protecție a plantelor pot deveni inutile sau chiar periculoase dacă nu sunt utilizate corect. În România, există încă un decalaj semnificativ între nivelul de instruire tehnică al fermierilor din marile exploatații și cel al micilor agricultori. Lipsa cunoștințelor privind dozarea corectă, momentul aplicării și rotația substanțelor active poate duce la rezistența dăunătorilor și agenților patogeni – un fenomen tot mai frecvent, care reduce eficiența tratamentelor și crește costurile de producție. De aceea, instruirea continuă a fermierilor prin cursuri, platforme digitale, parteneriate cu universități agricole și extinderea serviciilor de consultanță agricolă sunt vitale. În plus, formarea unor rețele de fermieri-model care să împărtășească bune practici poate accelera adoptarea tehnologiilor moderne și a soluțiilor sustenabile.

Industria se află într-un punct de inflexiune, iar modul în care va reuși să răspundă acestor schimbări va modela nu doar viitorul agriculturii românești, ci și securitatea alimentară a întregii regiuni.

Puteți afla mai multe informații despre raport publicat de AgbioInvestor (Market Insight – Preliminary Market 2024) aici.