Interviu Vasile Iosif – Eveniment: Meet the food

Cu o experiență profesională în domeniul protecției plantelor de mai bine de 25 de ani și un parcurs profesional impresionant, caracterizat de implicare, pasiune și proiecte frumoase, Vasile Iosif este, în prezent, președintele AIPROM.


1. Să luăm în calcul scenariul că vor fi interzise pesticidele sintetice, avem alternative pentru această situație? 


Vă mulțumesc mult pentru inițiativa de a purta această dezbatere extrem de importantă, pentru două domenii care sunt strâns legate între ele, industria de protecție a plantelor și agricultura. Pentru început, cred că aș putea să parafrazez întrebarea dumneavoastră astfel : Sunt medicamentele importante pentru noi oamenii? Putem să renunțăm la ele ?

Totuși, înainte de a răspunde la întrebare, permiteți-mi să dau câteva cifre statistice - Industria de protecția plantelor a crescut în anul 2018 vs. 2017, la nivel global, cu cca 6%, mai precis, la cca 57 miliarde de dolari din care cca 43% din valoare este reprezentată de erbicide, 28% de fungicide și cca 25% de insecticide. România reprezintă, valoric, cca 0,7% din întreaga valoare, fiind printre țările cu cel mai mic consum de pesticide în UE - mai precis noi consumăm cca 610 gr substanță activă /ha față de 1,24 kgs Ungaria și o medie a UE de cca 2 kgs s.a./ha.

Dacă astăzi putem găsi în supermarketuri produse precum afine, căpșune sau tomate pe tot parcursul anului, indiferent dacă sunt culturi de sezon sau nu, este și datorită produselor pentru protecția plantelor, care sunt esențiale pentru o agricultura durabilă. Iar atunci când vorbesc despre durabilitate, aduc în discuție și asigurarea necesarului zilnic de mâncare și al importanței siguranței alimentare.

Personal, așa cum nu-mi pot imagina că oamenii se pot descurca fără medicamente, în același fel consider că plantele nu ar avea nicio șansă fără medicamentele lor, și anume pesticidele, iar hrana noastră cea de toate zilele, ar fi foarte greu de procurat. În prezent, chiar în condițiile în care aplicăm pesticide, pierderile provocate de boli, buruieni și dăunători sunt în medie de cca 28%, această pierdere variind de la cca 14% în Europa până la cca 35% în Africa și sudul Asiei. Aceste cifre s-ar putea dubla sau tripla dacă agricultorii nu ar avea acces la soluții de protecție a culturilor pierderile înregistrate putând ajunge de la 40% până la 80 % în funcție de cultură. Când vorbim de pesticide trebuie să ne referim nu numai la pierderile de producție dar și la afectarea calității produselor agricole.

Îmi aduc aminte cu plăcere, căci merg destul de des în piețele agricole tradiționale, de momentul în care am întâlnit un producător agricol care încerca să mă convingă să cumpăr mere bio, vândute la un preț destul de ridicat față de merele din supermarket, dar care erau afectate de Laspeyresia p. sau viermele mărului. I-am propus să le păstreze o lună de zile, urmând să mă întorc și le cumpăr pe toate. Acesta mi-a răspuns că merele vor fi pur și simplu stricate până atunci și că nu le poate păstra din cauza faptului că erau atacate de viermele merelor și nu rezistau la păstrare. Îmi face plăcere să vă dau acest exemplu simplu, dar foarte relevant, pentru a sublinia importanța industriei protecției plantelor și posibilitatea de avea produse agricole în tot timpul anului și mai ales la parametrii de calitate solicitați de noi, cumpărătorii/consumatorii.

Cât despre a doua întrebare, referitoare la soluții alternative, trebuie să știți că astăzi avem produse pentru protecția plantelor mult mai bune față de cele de acum 20 de ani și acestea vor continua să evolueze. Între timp, însă, Industria pentru protecția plantelor investește în cercetare și dezvoltare peste 4 miliarde de dolari anual pentru a aduce molecule care să fie mai prietenoase cu mediul, cu utilizatorul și care să ne facă viața mai bună nouă, consumatorilor.

Încă din anii 1970, cercetătorii încercau ca prin utilizarea bacteriilor, virusurilor precum și altor paraziți ai planetelor să creeze produse biologice, soluții alternative mai puțin toxice la pesticidele sintetice. Din păcate, acesta bio-pesticide nu au reușit să concureze cu pesticidele sintetice în ceea ce privește costurile și eficiența. Niciunul dintre cercetători nu consideră bio-pesticidele un înlocuitor perfect pentru produsele sintetice, fie pentru agricultură, fie pentru aplicații de sănătate publică.

Produsele de protecția plantelor vor continua să joace un rol important pentru o lungă perioadă de timp și inovația recentă în bio-pesticide ar crea mai multe opțiuni de gestionare a dăunătorilor, dar nu o singură soluție. Niciun produs nu va oferi o soluție de combatere pe termen lung, deoarece dăunătorii sunt în continuă evoluție și apare de obicei rezistență. ar crea mai multe opțiuni de gestionare a dăunătorilor, dar nu o singură soluție. Niciun produs nu va oferi o soluție de combatere pe termen lung, deoarece dăunătorii sunt în continuă evoluție și apare de obicei rezistență. Dacă istoria ne-a învățat ceva, managementul dăunătorilor necesită o abordare holistică unde combaterea integrată (IPM) să joace un rol important. Cred că suntem cu toții de acord că producția agricolă nu poate să scadă, dar trebuie să crească pentru a asigura hrana într-un mod sustenabil pentru o populație în creștere. 


2. Ne-ați spus cât de importantă este industria pentru protecția plantelor pentru agricultură, vă rog să ne spuneți cât este de importantă și pentru sectorul economic? 


Cred că, pentru sectorul economic, rolul industriei pentru protecția plantelor este unul semnificativ. Vreau să vă spun că încă din perioada sumeriană, deci acum 2500 de ani î.Hr., oamenii au început să folosească primul pesticid: sulful. Niciodată în istoria omenirii nu s-a trăit atât de bine, cu acces la atât de multe tehnologii și atât de multe cunoștințe ca astăzi. În același timp, trebuie să ne amintim că noi, oamenii, venim din negura timpurilor și că omenirea nu a fost dintotdeauna atât de privilegiată și că, în trecut, a fost decimată de boli și de foamete. Aduceți-vă aminte de anul 1845, când o mică ciupercă adusă din America de Sud a distrus toate culturile de cartofi din Irlanda și a provocat marea foamete. 

Cred că astăzi suntem într-o poziție mult mai bună, înțelegem și controlăm mult mai bine lucrurile datorită științei. Dacă în urmă cu 150 de ani cca 75% din forța de muncă activa lucra în agricultură și nu exista nevoia de a erbicida, pentru ca exista multa forță de muncă disponibilă, astăzi doar 2 % din forța activă de muncă la nivel global furnizând suficientă hrană pentru 7 miliarde de oameni. Sunt convins ca știți faptul că, pentru prima dată în istoria omenirii, se pare că cea mai mare problemă nu mai este lipsa de proteină, ci proteina în exces. A se observa că, în momentul actual, există mai mulți oameni care suferă de obezitate decât cei care suferă de foamete. Când discutăm despre importanța economică a industriei de protecția plantelor, putem spune că România este o țară privilegiată. Este singura țară din Europa Centrală care produce erbicide sulfonilureice, produse care încorporează o tehnologie extrem de avansată și care, pentru combaterea buruienilor, se aplică de ordinul gramelor (de la 10 g-50 g) pe un hectar de cultură, având o toxicitate mai mică decât sarea de bucătărie.


3. Putem avea încredere că industria pentru protecția plantelor este preocupată de sănătatea fermierilor și a mediului înconjurător? 


Cu siguranță! Știința a ajuns pe culmi nebănuite. Dacă acum circa 12-14 ani nimeni nu vorbea despre metaboliții din produsele de protecția plantelor, astăzi acest lucru se întâmplă. Dacă acum circa 14-15 ani costurile și investiția totală pentru a descoperi o nouă moleculă se ridicau la cca 120 milioane de dolari, azi, o firmă de Cercetare și Dezvoltare (R&D) cheltuiește 50 de dolari pe minut, timp de 11 ani, deci cca 280 milioane de dolari și, dacă are noroc, obține o moleculă nouă, un produs pe care poate să-l aducă în piață. În Uniunea Europeană aducerea unui nou produs pe piață durează cca. 11 până la 12 ani, incluzând și etapa de cercetare și testare.

De asemenea, din suma de peste 280 milioane de dolari, care este investiția inițială pentru a descoperi și a dezvolta o nouă moleculă, cca 40% din investiție este cheltuită pentru evaluarea toxicologică a produsului pe organisme non țintă, inclusiv a mamiferelor, pe degradarea produsului în mediul înconjurător și impactul asupra mediului.

În numele Asociației Industriei de Protecția Plantelor, vreau să vă asigur că siguranța utilizatorilor produselor de uz fito-sanitar și protejarea mediului sunt în centrul atenției noastre și folosim know-how-ul industriei pentru a dezvolta foarte multe proiecte cu scop educațional. Unul dintre acestea este Inițiativa de utilizarea durabilă (SUI) a produselor pentru protecția plantelor. Acest lucru înseamnă că utilizatorii de produse de protecția plantelor trebuie să se protejeze, la rândul lor, și să folosească echipamente corespunzătoare pe care noi le și furnizăm, de altfel.

De asemenea, ca și industrie avem și o responsabilitate socială, deoarece atunci când utilizăm astfel de produse, la final, rămân și ambalaje. De aceea am inițiat un proiect numit SCAPA, sau SCAPĂ de ambalaje, în cadrul căruia aceste ambalaje nu sunt distruse, ci colectate, recondiționate, reciclate și transformate în tâmplărie din plastic sau alte tipuri de utilizări. Avem și un proiect dedicat protejării apele (proiectul TOPPS), știind că agricultura se practică, de obicei, și în proximitatea apelor, iar protejarea apelor de suprafață și a celor freatice este extrem de importantă.

În încheiere, aș vrea să adaug că, în ciuda percepției publicului larg, industria produselor de protecția plantelor este probabil, alături de industria medicamentelor, una dintre cele mai studiate și reglemente industrii. Vreau să îi asigur pe toți cei care se gândesc la impactul pesticidelor asupra mediului, utilizatorului sau a consumatorului de produse agricole că e bine să fie absolut convinși că lucrurile sunt foarte bine reglementate si că legislația in vigoare, atât natională, dar si a UE, este atent respectată. Produsele agricole sunt atent monitorizate și există instituții specializate care prelevă produse de pe raft, din supermarketuri, din piețe pentru a le testa. Țin să vă informez că în anul 2018 Laboratorul pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide, din aproape 1800 de probe prelevate, a identificat doar 0.4% probe non conforme și bineînțeles că atunci au urmat intervenții și disciplinări pentru ca pe viitor să nu mai existe astfel de abateri.

Vă mulțumesc!

Sursa: Meet the food, 2019, interviu realizat cu Bogdan Miu

Contact

Carmen Botez

Director Executiv

carmen.botez@aiprom.ro


+40 21 231 95 64

Ai putea fi interesat si de

Cu sau fara pesticide

Mai multe detalii

Proiectele noastre

Mai multe detalii

Despre AIPROM


Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din România.

Totodată, AIPROM este membră a Asociației Europene de Protecția Culturilor - ECPA. Inițiativa „Time to change - Este timpul schimbării!" reflectă ambiția industriei de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.

Mai multe detalii