Planul de redresare economică al Comisiei Europene: Cum poate fi definit pentru a susține în mod real agricultura

Pentru a contribui la compensarea daunelor economice și sociale provocate de pandemia de COVID-19, la demararea procesului de redresare europeană, la protejarea locurilor de muncă și la crearea altora noi, Comisia Europeană propune un plan european de redresare economică ambițios pentru Europa bazat pe valorificarea întregului potențial al bugetului Uniunii Europene, dar și un nou cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Cele mai importante componente pentru sectorul agricol sunt:

- Consolidarea cu 15 miliarde de euro a Fondului european agricol destinat dezvoltării rurale, pentru a ajuta zonele rurale să facă modificările structurale necesare în conformitate cu Pactul Verde European și să realizeze obiectivele ambițioase aferente strategiilor pentru Biodiversitate 2030 și De la fermă la consumator.

- O propunere de consolidare cu până la 40 de miliarde euro a Fondului pentru o tranziție justă, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către neutralitatea climatică.

- O creștere de 4 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (…), pentru a consolida rezistența sectorului (sectoarelor agroalimentare) și pentru a gestiona eficient crizele din viitor.

1. Un prim pas pentru a susține în mod real agricultura prin acest plan este alocarea resurselor suplimentare începând din anul 2021. Resursele suplimentare acordate pentru dezvoltarea rurală ar urma să fie cheltuite în perioada 2022-2024. Această mențiune ar trebui modificată pentru a permite angajarea noilor sume începând cu anul 2021, întrucât întregul sector trebuie să fie ajutat să se redreseze ca urmare a efectelor resimțite de criza actuală și să se pregătească pentru viitor. Noile resurse ar trebui să facă parte din bugetul alocat pentru anul 2021 și să nu se aștepte punerea în aplicare a reformei PAC, care, potrivit experților, nu va avea loc mai devreme de 2023.

2. Investiții pentru reducerea amprentei asupra mediului. Suma de 15 miliarde de euro ar trebui folosită pentru finanțarea investițiilor în ferme. Este vorba de acele investiții care reduc amprenta asupra mediului și, în același timp, contribuie la îmbunătățirea situației economice a fermierilor.

Se pot finanța investiții în instrumente și sisteme digitale pentru agricultura de precizie și investiții în obținerea de biometan rezultat în procesul de creștere al animalelor. Biometanul este derivat din biogaz și reprezintă un gaz care a trecut printr-un proces de rafinare și purificare, având o concentrația de metan ce depășește 98%. Aceste investiții sunt în concordanță cu obiectivele stabilite de Comisia Europeană prin cele două strategii pentru Biodiversitate 2030 și De la fermă la consumator.

3. Consolidarea ratei de cofinanțare pentru aceste investiții. În propunerea de reformă a Politici Agricole Comune Comisia Europeană a redus rata de cofinanțare pentru investițiile legate de dezvoltarea rurală cu 10%. Situația economică și financiară dificilă specifică pentru mulți fermieri și multe țări membre ale Uniunii Europene impune creșterea ratei de cofinanțare cu până la 75% din valoarea sprijinului pentru a garanta o absorbție potrivită a fondurilor europene disponibile.

4. Investiții pentru identificarea instrumentelor necesare în vederea gestionării crizelor, așa cum sunt asigurarea culturilor agricole împotriva riscurilor generate de schimbările climatice, fondurile mutuale și asigurarea de venituri stabile pentru fermieri chiar și în situații de criză. Uniunea Europeană, cu foarte puține excepții, este insuficient dotată cu astfel de instrumente, iar noile fonduri ar putea oferi stimulentele necesare pentru a spori interesul fermierilor în vederea utilizării instrumentelor legislative existente. Principalul obstacol în calea dezvoltării instrumentelor de gestionare a crizelor în UE sunt îngrijorările generate de costuri. Noile fonduri ar putea furniza resursele necesare pentru creșterea capacității de cofinanțare a comunităților rurale.

5. Suma de 4 miliarde de euro suplimentară pentru Pilonul I al PAC trebuie alocată pentru gestionarea crizelor. Acest lucru face posibilă crearea și finanțarea corespunzătoare a unei rezerve de criză. O sumă în valoare de 1,5 miliarde de euro ar trebui să fie angajată pentru noua rezervă de criză începând cu 2021. Rezerva de criză ar trebui să permită o intervenție rapidă în piețele afectate de crize, intervenind în stadii incipiente și fără întârziere cu o gamă largă de măsuri de sprijin.

Restul resurselor trebuie alocate și utilizate pentru a sprijini sectoarele care suferă deja ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19 în Europa. Acțiunile de sprijin ar trebui să reechilibreze rapid piețele grav afectate așa cum sunt cele ale vinului, a cărnii de vită sau de oaie.

Este extrem de importantă mobilizarea rapidă a resurselor suplimentare începând cu anul 2021. Ar fi contrar obiectivului esențial al planului european de redresare să se aștepte adoptarea reformei PAC și prezentarea ulterioară a planurilor strategice. Acest proces ar însemna doi ani, iar doi ani pierduți în timp de criză va genera efecte iremediabile în piețele deja afectate.

Publicația internațională Farm Europe consideră că planul de redresare economică a Comisiei Europene, deși este destul de limitat financiar pentru a sprijin sectorul agricol grav afectat, oferă o oportunitate unică de a modela un răspuns potrivit la criza generată de COVID-19 și oferă sectorului instrumentele necesare pentru a pregăti implementarea măsurilor incluse în Pactul Verde European, cu condiția ca acesta să fie proiectat conform nevoilor reale ale sectorului agricol.

Articol preluat și tradus de pe Farm Europe.

Contact

Carmen Botez

Director Executiv

carmen.botez@aiprom.ro


+40 21 231 95 64

Ai putea fi interesat si de

Cu sau fara pesticide

Mai multe detalii

Proiectele noastre

Mai multe detalii

Despre AIPROM


Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România, AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 80% din piața de produse de protecția plantelor din România.

Mai multe detalii