Viticultura românească a început să se dezvolte încă din timpuri străvechi, unii istorici considerând chiar că prima viță de vie a fost plantată pe teritoriul României înainte de primele grâne.

În țara noastră, plantațiile de viță de vie sunt răspândite în areale care diferă între ele atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere ecopedologic - diferențe date de altitudine, poziționare sau prezența unor bazine de apă. Principalele regiuni viticole și podgorii din România sunt:

Moldova

O regiune viticolă cu tradiție, în zona Moldovei de azi s-a cultivat vița de vie încă de pe vremea geto-dacilor. De-a lungul unei istorii care se întinde pe mii de ani, s-au pus bazele unor podgorii renumite precum Cotnari, Iași, Huși, Odobești, Panciu, Cotești sau Nicorești.De menționat sunt însă și Zeletin, Tutova, Buhor Nicorești sau Ivești.

Vinurile produse în Moldova sunt în principal albe. Pline de grație și eleganță, acestea se disting printr-o nuanță discretă de dulceață, dată de bogăția în extract și glicerol. În schimb,cele roșii sunt masculine, dar prietenoase și foarte echilibrate.

În Moldova se cultivă soiuri autohtone precum Galbenă de Odobești, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Frâncuşă, Zghihară de Huși, Fetească Albă sau Fetească Regală, dar și soiuri străine precum Riesling Italian, Chardonnay, Traminer, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel. 

Muntenia

În 1893 ia naștere Pepiniera Pietroasa, prima din România. Iar în 1907 este inaugurată prima Școală Elementară de Viticultură de pe teritoriul țării noastre. În 1924 se înființează și prima Stațiune de Cercetare Viticolă și Oenologică din România.

Cea mai cunoscută podgorie din regiunea viticolă Muntenia este Dealu Mare, unde se cultivă unele dintre cele mai aromate soiuri pentru vin roșu din România, răsfățate din plin de soare: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot sau Fetească Neagră.

Dobrogea

În anul 1907 se plantau în Dobrogea, la Murfatlar, primele 10 hectare cu vie. Scopul principal era promovarea viticulturii în această regiune a țării.

Astăzi poate cele mai renumite în România, soiurile cultivate la Murfatlar au o aromă specifică, dată de solul ușor și pietros, în combinație cu o climă favorabilă, călduță. Vedetele acestei regiuni sunt vinurile albe: Pinot Gris, Chardonnay, Aligoté, Sauvignon Blanc și Muscat Ottonel.

În Dobrogea se cultivă însă și soiuri roșii sau rose, toate cu o pregnantă notă personală, precum delicatețea soiului Pinot Noir sau caracterul sălbatic a Cabernet-ului Sauvignon. Alte podgorii celebre în Dobrogea sunt: Babadag, Istria sau Sarica Niculițel.

Oltenia

Regiunea viticolă Oltenia prezintă unele dintre cele mai favorabile condiții pentru cultivarea viței de vie: poziționarea geografică, structura și compoziția solului sau clima caldă. Tocmai de aceea, există dovezi care atestă cultura viței de vie aici încă din secolele VII-VIII î.Hr.

Printre podgoriile renumite din Oltenia se numără Dealurile Craiovei, Podgoria Drăgăşani, Severin, Sâmbureşti sau Plaiurile Drâncei.

De altfel, Cabernet-ul Sauvignon a fost adus pentru prima dată în țara noastră chiar în Podgoria Drăgășani, în anul 1867. Iar la 1887 vinurile produse în Oltenia au căpătat faima internațională, după ce Tămâioasă Românească a luat medalia de aur în cadrul unei expoziții de la Paris.

Soiurile celebre cultivate în Oltenia sunt: Tămâioasa Românească, Negru de Drăgăşani, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră sau Sauvignon Blanc.

Transilvania

Transilvania este paradisul vinurilor albe seci. Cele mai reprezentative podgorii fiind Târnave, Alba, Sebeş-Apold, Aiud, Miniş-Măderat și Diosig. Dintre acestea, cea mai mare este podgoria Târnave, cu o bogată istorie și vinuri de calitate superioară produse aici.

Printre soiurile cultivate în Transilvania se numără Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel sau Riesling Italian. Tot aici vom întâlni însă și Traminer-ul Roz, soi semi-aromat, de origine germană.

În ultima vreme s-au remarcat însă și vinurile roșii, precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir sau Fetească Neagră, puternic colorate și armonioase, bogate în glicerol și polifenoli.

Soiuri românești pentru vinuri albe

Fetească Albă - un soi vechi, românesc, cu cea mai mare răspândire, datorită capacității mari de adaptare la condițiile climatice și de sol. Se cultivă în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare din Muntenia. Se obțin vinuri albe, seci și demiseci, de înaltă calitate.

Fetească Regală - originar din județul Mureș, este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri românești. În prezent este cultivat în majoritatea podgoriilor, zonele prielnice fiind Transilvania, Moldova, Crișana și Maramureș. Se produc vinuri albe, de calitate, cu o aromă florală, dar și vinuri spumante.

Tămâioasă Românească - originar din Grecia Antică, însă cultivat din timpuri străvechi și pe teritoriul României, se cultivă în special în podgoriile Cotnari, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani și Pietroasa. Vinurile obținute din acest soi sunt albe, dulci și demidulci, cu o aromă intensă, dulce și florală.

Galbenă de Odobești - în Evul Mediu era cunoscut drept Galbenă de Căpătanu, fapt care sugerează că originea lui ar fi chiar în comuna Căpătanu, situată lângă Odobești. Este cultivat încă, în zone restrânse, în Moldova. Acest soi oferă vinuri albe, seci, ușoare, care prezintă însă o aciditate ridicată.

Grasă de Cotnari - un soi de legendă, cu o istorie de peste șapte secole. Se spune că Ștefan cel Mare se număra printre cei care apreciau soiul. Tot el i-a dat și numele și l-a adus în Moldova și Transilvania. Soiul se cultiva azi mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău, unde se obține un vin alb, tare, floral și bogat în zaharuri.

Crâmpoșie - un soi românesc, cu un trecut îndelungat. Prin fecundare liberă s-a obținut soiul Crâmpoșie selecționată, care l-a înlocuit pe cel vechi. Se cultivă în special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare. Se obține un vin alb, sec și moderat, plin de vioiciune.

Frâncușa - un soi vechi de câteva secole, care în prezent se cultivă în special în podgoria Cotnari. Din acest soi se obține un vin alb rafinat, sec, cu o bună aciditate, un gust persistent și o mireasmă bogată.

Șarba - un soi tânăr din care rezultă un vin cu o aromă inedită și o mireasmă trandafirie, de înaltă calitate, sec sau demisec. S-a obținut prin fecundarea liberă a Tămâioasei Românești, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. Se cultivă mai ales în sudul Moldovei, în special în Vrancea și Galați.

Zghihara de Huși - un soi românesc cu tradiție, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Se obțin vinuri albe, de consum, lejere și care pot fi savurate încet.

Mustoasă - un soi autohton, originar din localitatea Măderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.

Soiuri românești pentru vinurile roșii

Fetească Neagră - cultivat încă din perioada dacilor, provine din vița sălbatică și este de o calitate extraordinară. Azi se regăsește mai ales în regiunea viticolă Moldova, dar și în Dealu Mare sau Ștefănești. Se obține un vin memorabil, sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure.

Băbească Neagră - cultivat la început doar în podgoria Nicorești din Moldova, este un soi cu o istorie care se întinde pe sute de ani. Astăzi este cultivat mai ales în Nicorești, Odobești, Cotești și Panciu. Se obțin vinuri ușoare, cu o aciditate ridicată.

Negru de Drăgășani - descendent din Negru Vârtos, vinul produs din acest soi se remarcă prin prospețime, tărie și gustul puțin taninos. Vinul astfel obținut poate fi învechit pe o perioadă scurtă de timp, în butoaie de stejar.

Negru Vârtos - un soi care se cultivă din perioada dacilor. Este unul dintre cele mai apreciate soiuri de la noi și permite obținerea unui vin echilibrat și intens colorat.

Cadarcă - denumit și Cadarcă de Miniș, este un soi tradițional, propriu podgoriilor Miniș-Măderat din județul Arad. În prezent este cultivat și în alte podgorii din vestul țării, cum este Recaș. Vinul din acest soi se produce prin adaos de boabe stafidite, are o culoare intensă și o aromă consistentă, plină și în același timp catifelată.

Soiuri românești pentru vinuri roze

Busuioacă de Bohotin - este specific localității Bohotin din Moldova. Este cultivat azi mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Din acest soi se obține un vin roze, dulce sau demidulce, cu un gust deosebit, complex și delicat în același timp. Suportă o învechire de 8-15 ani, moment în care atinge gradul de excelență.

Articol preluat de pe BASF Agricultural Solutions România.