Recent, comisiile reunite AGRI și ENVI din Parlamentul European au publicat un raport comun privind strategia Farm to Fork (De la fermă la consumator). În acest context, AIPROM împreună cu CropLife Europe au formulat un punct de vedere cu privire la acest raport.

Membrii Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM utilizează tehnologiile agricole durabile disponibile în prezent. Fiind o industrie care susține activitatea fermierilor și producția de alimente, ne angajăm să ne jucăm rolul, să inovăm și să implementăm soluțiile necesare pentru o agricultură durabilă.

• AIPROM împreună cu CropLife Europe crede cu tărie că inovația este o parte importantă a soluției. Companiile noastre vor continua să investească în tehnici și moduri inovatoare pentru protecția culturilor și pentru implementarea măsurilor necesare practicării unei agriculturi mai durabile. Vom continua investițiile făcute până acum într-o gamă largă de soluții, inclusiv: pesticide cu un profil mai prietenos cu mediul, biopesticide, soiuri și hibrizi de plante mai rezistente și tehnologii de precizie. Membrii CropLife Europe au adoptat un set de angajamente ambițioase pentru a sprijini Pactul Ecologic European (Green Deal), inclusiv o investiție de peste 14 miliarde euro în noi tehnologii și produse mai durabile până în 2030.

• Accesul la inovații poate contribui la atingerea obiectivelor strategiei De la fermă la consumator, însă va necesita un mediu de reglementare favorabil, un sprijin direct pentru fermieri și stimulente suficiente pentru a ne asigura că cele mai bune tehnologii care vor face diferența pot fi dezvoltate și implementate cât mai curând posibil. Inovarea în creșterea plantelor, precum și tehnicile de hibridare mai noi și în continuă evoluție, au potențialul de a mări cutia de instrumente a fermierilor și de a transforma producția de alimente în una mai rezistentă la presiunea schimbărilor climatice.

• Pentru a stabili obiective realiste, importante și bazate pe dovezi științifice, este necesară o evaluare cuprinzătoare și holistică a impactului acestei strategii. Această evaluare ar trebui să cuprindă impactul individual și combinat al obiectivelor și măsurilor propuse care rezultă din strategiile De la fermă la consumator și Biodiversitate, dar și al inițiativelor cuprinse în Green Deal. Trebuie să ne asigurăm de faptul că legislația va permite fermierilor practicarea unei agriculturi mai durabile, care va contribui la îndeplinirea planului UE privind clima și protejarea biodiversității, asigurând-ne în același timp că europenii vor avea acces la alimente sigure, suficiente, accesibile și hrănitoare.

• Stimularea durabilității în agricultură ar trebui să se concentreze pe performanțele și rezultatele fermelor, mai degrabă decât pe un model agricol particular utilizat, ținând cont de eficiența utilizării terenurilor și de amprenta de carbon.

• Putem fi de acord cu creșterea suprafețelor ocupate de culturi organice în Europa, atâta timp cât această măsură este determinată de creșterea cererii consumatorilor și în măsura în care scăderea productivității agricole europene nu va duce la schimbări neintenționate ale utilizării terenurilor în alte părți ale lumii, care ar putea avea efecte dăunătoare asupra biodiversității și climei din țările respective.

Promovarea agriculturii digitale

Măsurile cuprinse în cadrul politicilor agricole comune ar trebui să promoveze soluțiile inovatoare și să faciliteze adoptarea tehnologiilor agricole digitale și să sprijine fermierii în dobândirea de cunoștințe pentru a-și optimiza procesul de luare a deciziilor, precum și promovarea utilizării managementului integrat al dăunătorilor (IPM) în cultivarea plantelor. UE și statele membre ar trebui să depună mai mult efort pentru a permite reînnoirea tehnologiilor, inclusiv a biopesticidelor, a instrumentelor de aplicare de precizie și a tehnicilor inovatoare de creștere a plantelor pentru a sprijini corespunzător agricultura durabilă.

Este vital ca ceea ce propune Comisia Europeană să facem pentru protecția mediului chiar să funcționeze și din acest motiv sunt necesare dovezi pentru a se asigura că abordarea este una corectă.

AIPROM alături de CropLife Europe recomandă Comisiei Europene să utilizeze celor mai noi tehnologii digitale pentru culegerea datelor și informațiilor și să le permită fermierilor să se concentreze pe cultivarea pământul pentru a produce alimente sigure și de înaltă calitate pentru cetățenii europeni.

Ținta propusă pentru reducerea consumului de pesticide

Ne exprimăm speranța că va exista o discuție bine motivată, bazată pe știință, cu instituțiile europene, axată pe instrumente politice coerente, bazate pe dovezi.

Obiectivele indicatorului de risc armonizat (HRI) ar trebui să se bazeze pe perioada 2014-2017 ca medie de bază pentru a se asigura că utilizarea de vârf a pesticidelor este inclusă în etalon. De asemenea, trebuie luați în calcul și timpii de utilizare variați (cantitatea de pesticide utilizată se poate modifica foarte mult din cauza condițiilor climatice, a bolilor și a presiunii dăunătorilor).

Pentru a îmbunătăți în continuare HRI 1, Comisia Europeană ar trebui să ia în considerare și un indicator al productivității agricole. Este important să ne asigurăm că aprovizionarea cu alimente este sigură și rezistentă în general, dar mai ales în perioade de criză.

Suntem îngrijorați de faptul că mediul european de reglementare și politicile sunt din ce în ce mai puțin deschise dezvoltării și aplicării inovației în sectorul protecției plantelor și că într-un viitor previzibil, fermierii europeni vor continua să piardă produse de protecția plantelor mai repede decât industria poate introduce altele noi. Substanțele active chimice și biologice trebuie considerate instrumente complementare. Cercetări recente au arătat producții semnificativ mai mici (10-40%) pentru șapte culturi importante în situația în care un număr mare de soluții de protecția plantelor ar fi retrase de pe piață.

La nivel european există o diferență importantă între statele membre ale UE în ceea ce priveşte consumul de substanţă activă la hectar. În prezent, România consumă cca 700 gr/ ha de substanţă activă, Ungaria consumă 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protecţie a plantelor din România consideră că orice decizie în sensul reducerii cantităţii de produse de protecţie a plantelor trebuie să ţină cont de aceste realităţi iar reducerea propusă nu trebuie să fie aplicată egal pentru ţările care din varii motive au investit mult mai puţin în inputuri agricole, lucru demonstrat și de randamentele scăzute pe care aceste țări le înregistrează.

Agricultura organică

Membrii AIPROM furnizează o mare parte din instrumentele de protecție pe care le utilizează fermierilor care practică agricultura ecologică și salută și susțin dezvoltarea continuă a sectorului ecologic la nivelul UE, recunoscându-l ca un sector agricol dinamic care îndeplinește o cerere în creștere de astfel de produse.

Este important de menționat compromisurile ecologice implicate în acest model de agricultură: producția ecologică se caracterizează printr-un randament semnificativ mai scăzut, iar pesticidele cele mai importante aprobate pentru agricultura organică sunt adesea utilizate în cantități mult mai mari decât alte pesticide chimice.

Credem că este necesară o abordare cu adevărat holistică pentru a echilibra aceste tensiuni și pentru a îndeplini acțiunile climatice necesare, păstrând în același timp capacitatea fermierilor de a produce suficientă hrană.