Reprezentanți ai Guvernului României, europarlamentari, diplomați, experți români și europeni în agricultură au dezbătut, luni 6 noiembrie, la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (A.S.A.S.), Aula Magna, București, rolul și impactul pesticidelor în agricultură.

În cadrul celor patru sesiuni de dezbateri, specialiștii în domeniu au discutat despre viitorul agriculturii în România, rolul și impactul industriei de protecție a plantelor în viitorul agriculturii și tendințele privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în România.
Cu prilejul acestui eveniment, au fost prezentate rezultatele preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României" (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect prin care industria de protecție a plantelor din România dorește să aducă în atenția consumatorilor și autorităților posibilele efecte ale interzicerii sau restricționării utilizării a aproximativ 75 de substanțe active folosite în produse de protecție a plantelor, aflate astăzi pe piață.Studiul a fost realizat cu ajutorul experților români și sub coordonarea AIPROM, pe șapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiță, struguri, mere, cartofi și tomate. Datele furnizate au fost analizate și corelate cu ajutorul companiei de consultanță Steward Redqueen[1]. Prezentarea studiului poate fi consultată aici.

Potrivit rezultatelor parțiale, fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb.

Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise.

Președintele AIPROM, Pascal CASSECUELLE, și-a exprimat susținerea față de industria de produse de protecție a plantelor și a reconfirmat importanța folosirii pesticidelor în agricultură: „Produsele de protecție a plantelor reprezintă o contribuție neprețuită pentru competitivitatea și sustenabilitatea fermierilor români. Agricultura românească are nevoie de fermieri competitivi și de practici agricole durabile pentru a-și exprima întregul potențial și a putea răspunde nevoilor agriculturii de astăzi.”
De asemenea, președintele AIPROM a prezentat și o analiză a agriculturii din România, pe care o puteți viziona în clipul de mai jos:

AIPROM a lansat și un film de promovare al campaniei #CuSauFără #pesticide care prezintă viziunea unui fermier român legată de utilizarea produselor de protecția plantelor în cadrul unui sistem integrat de management al bolilor și dăunătorilor.
În cadrul conferinței, AIPROM a lansat și un film de promovare al campaniei #CuSauFără #pesticide care prezintă viziunea unui fermier român legată de utilizarea produselor de protecția plantelor în cadrul unui sistem integrat de management al bolilor și dăunătorilor.

Celzin AEDIN, ambasador al campaniei #CuSauFără, prezintă în filmul AIPROM atât experiența proprie ca fermier, cât și modul în care îl ajută pesticidele să ofere protecție recoltelor și producții sporite. Filmul face parte dintr-o campanie de comunicare mai amplă, în care fermieri din Europa vorbesc despre rolul protecției plantelor în viața lor de zi cu zi. Această serie de filme este coordonată de Asociația Europeană de Protecția Culturilor – ECPA și poate fi vizionată aici.

Evenimentul „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură” face parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017. Mai multe detalii despre proiect puteți găsi pe siteul aiprom.ro/cu-sau-fara și pe Facebook www.facebook.com/aiprom/